Nu vrei sa te inhami la credit? Cati ani trebuie sa economisesti ca sa-ti permiti un apartament

Achizitionarea unei locuinte este foarte dificila pentru oamenii cu venituri medii. Stii cat trebuie sa economisesti ca sa iti cumperi un apartament, in cazul in care nu vrei sa ai de-a face cu banca? S-ar putea sa te lasi pagubas dupa ce vei vedea cifrele.

„In urma unei analize realizate pe baza salariilor si a preturilor medii am constatat ca daca un roman intentioneaza sa economiseasca pentru a cumpara o locuinta, acesta trebuie sa fie extrem de chibzuit si sa agoniseasca o parte consistenta din venitul sau lunar”, a declarat Alina Petrescu, marketing manager Imobiliare.net. 

Daca am lua in calcul un venit mediu de 500 de euro (salariul mediu calculat de Institutul National de Statistica) din care sa scadem cheltuielile lunare dintr-o gospodarie pentru o persoana, care potrivit INS, se ridica la 180 de euro, atunci un roman cu un venit mediu ar ramane cu 320 de euro pe care sa-i economiseasca timp de aproape 9 ani pentru a reusi sa cumpere o garsoniera cu un pretmediu de 34.000 de euro. 
In conditiile in care o persoana reuseste sa puna deoparte intreg salariul, atunci achizitia s-ar putea face in 68 de luni (5 ani si jumatate), potrivit analizei realizate de Imobiliare.net. 

Daca un roman vrea sa-si cumpere un apartament cu 2 camere, cu un pret mediu de 53.000 de euro, atunci acesta trebuie sa economiseasca 13 ani si 7 luni, fiind incluse si cheltuielile lunare. Daca o persoana ar economisii lunar intreg salariul, atunci o locuinta cu 2 camere ar putea fi cumparata in 8 ani si 8 luni. 
Daca obiectivul unei persoane este achizitionarea unei locuinte cu 3 camere, cu un pret mediu de 72.000 de euro, atunci aceasta trebuie sa economiseasca 64% din salariul sau timp de 18 ani si 7 luni. Daca un roman ar economosii lunar 100% din venitul sau mediu, atunci in circa 12 ani ar putea sa se mute in locuinta dorita. 

In cazul unui apartament cu 4 camere cu un pret de 94.000 de euro, timpul de agonisire porneste de la 15 ani si jumatate si poate ajunge la 24 de ani si 5 luni, daca includem si cheltuielile lunare. 

„In general, achizitia unei locuinte se face de catre doi soti si este imposibil sa economisesti lunar un salariu intreg. In mod inevitabil, intervin diverse cheltuieli: bunuri alimentare, bunuri nealimentare, o vacanta, un copil, etc”, a explicat Alina Petrescu.

"Asadar, timpul de agoniseala porneste de la cifrele metionate in analiza noastra si se poate extinde considerabil, in functie de cheltuielile fiecaruia. Daca nu vorbim de o mostenire, cea mai buna varianta pentru persoanele cu venituri medii este accesarea unui credit, deoarece banca le impune un plan de rambursare a banilor si in acelasi timp oamenii se pot muta in locuinta mult dorita o data cu obtinerea creditului", a adaugat Petrescu.  Sursa dailybusiness

Economisirea pentru achizitia unei locuinte.Calcule

Pentru a cumpara o locuinta acum, este nevoie de o suma care sa depaseasca 20000 euro.
Daca reusesti sa economisesti intre 5000 si 10000 euro, ramine sa mai faci un credit suplimentar pana la valoarea dorita pentru locuinta.
Pentru a economisi aceasta suma ai nevoie de o perioada de economisire medie de 10 ani.
Pentru a economisi 10000 euro in 10 ani este nevoie sa economisesti 1000  euro/an sau 83,3 euro lunar adica
366 ron lunar. Pentru a economisi 5000 de euro, bine inteles este nevoie sa economisesti 500 euro pe an, adica 41,65 euro lunar sau 183 ron lunar.
Daca vreti sa cumparati o casa copilului puteti sa faceti calcule si sa vedeti cat trebuie sa economisiti si pe ce perioada.

Cine mai cumpara apartamente noi? Vezi profilul clientului din ansamblurile rezidentiale

Romanii isi doresc in continuare locuinte noi, dar posibilitatile financiare sunt tot mai limitate, iar viitoarele lor planuri imobiliare se bazeaza mai ales pe bani imprumutati. Creditele imobiliare sau ratele la dezvoltator par sa fi ramas principalele variante prin care romanii mai incearca sa isi achizitioneze o locuinta intr-un ansamblu rezidential nou. Doar un sfert dintre clientii complexurilor rezidentiale dispun de lichiditati suficiente pentru a achita pe loc un apartament, conform datelor obtinute de portalul Proiecte.biz, in comparatie cu anul 2009, cand proportia celor care detineau sumele necesare se ridica la 40%. Creditul imobiliar ramane principala forma de plata la care apeleaza cei mai multi dintre clientii ansamblurilor rezidentiale. 59% dintre acestia se inscriu in aceasta categorie, fiind urmati de cei care achizitioneaza o astfel de locuinta dispunand de intreaga suma necesara cash (aproape 29% din total). Varianta ratelor la dezvoltator este agreata de aproximativ 12% dintre clienti, putand fi considerata o alternativa de plata esalonata pentru creditele imobiliare acordate de banci. Comparand aceasta situatie cu datele unui studiu derulat in octombrie 2009 de Proiecte.biz, in parteneriat cu DaedalusMillwardBrown, se observa ca principala modificare s-a produs in randul celor care dispuneau de lichiditati pentru a cumpara pe loc un apartament intr-un ansamblu rezidential nou. Proportia acestora a scazut de la 40%, la aproximativ 29%. 10.000 euro – avansul maxim permis de peste 75% dintre clienti In ceea ce priveste avansul disponibil, la momentul actual, 78% dintre clientii care apeleaza la un credit sau la varianta ratelor de dezvoltator detin sub 10.000 euro, conform datelor Proiecte.biz. Acestia sunt reprezentati in cea mai mare parte de clientii programului ”Prima Casa”, la care avansul solicitat este de doar 3.000 euro, sau de clientii unor produse de creditare relativ similare. 9% dintre cei care isi cauta casa intr-un ansamblu rezidential nou detin intre 10.000 si 20.000 euro pentru avans, pe cand doar 8% dispun de un avans de peste 20.000 euro. 75% dintre clientii ansamblurilor noi nu detin o alta locuinta Apartamentul intr-un ansamblu rezidential nou reprezinta pentru trei sferturi dintre clienti singura locuinta pe care urmeaza sa o detina in proprietate. Astfel, este vorba in cele mai multe dintre cazuri de persoane tinere, care fie au locuit pana la acest moment impreuna cu parintii, fie in chirie. Raportat la situatia din 2009, se observa si pe acest segment o schimbare a profilului clientilor. In urma cu aproximativ 3 ani, mai mult de 40% dintre acestia detineau in prealabil o proprietate. Proprietarii de garsoniere sunt in prezent echivalentul a 35% dintre clientii care detin deja o proprietate, fiind urmati de cei care detin un apartament cu doua camere (25%), unul cu trei camere (16%) sau cu patru camere (8%). Acestia sunt clientii interesati sa faca un upgrade al locuintei detinute la momentul actual. Procentul proprietarilor de case/vile interesati de un apartament intr-un ansamblu rezidential este relativ scazut, doar 16% dintre clientii ansamblurilor rezidentiale care detin deja o proprietate intrand in aceasta categorie. Investitia in imobiliare nu mai este nici ea o practica frecventa. Numarul celor care, pe piata imobiliara a anului 2012, achizitioneaza unitati in ansambluri rezidentiale pentru a investi este de sub 5%. Astfel, o majoritate covarsitoare – 96% - alege un apartament intr-un complex nou avand drept scop exclusiv locuirea. Sursa dailybusiness

Oltenii au economisit zeci de milioane de lei

Depozitele bancare ale populaţiei din judeţele Olteniei au crescut în decembrie faţă de noiembrie cu 118 milioane de lei. Aflaţi din GdS de unde au avut oamenii bani să îngroaşe conturile în lei.

Populaţia din judeţele Olteniei a pus deoparte destul de mulţi bani în luna decembrie a anului trecut. Datele publicate de Banca Naţională a României (BNR) arată că, fără excepţie, în toate judeţele regiunii Oltenia, populaţia a pus deoparte sume colosale de bani într-o singură lună: 118 milioane de lei au fost economisite de oamenii din toate cele cinci judeţe. Recordul îl deţine Doljul, unde o parte a populaţiei a atras în conturi aproape zece milioane de euro. Nu se ştie câţi oameni au strâns bani în plus, cert este că, pe ansamblu, judeţul este în top cu cea mai mare sumă economisită în regiune în moneda naţională. Comparativ cu luna noiembrie 2011, în decembrie, depozitele bancare ale populaţiei deschise în moneda naţională au urcat în Dolj cu nici mai mult, nici mai puţin de 41 de milioane de lei, ajungând la un total de 1,47 miliarde de lei. Doljul este judeţul cu cea mai mare populaţie din Oltenia şi locuitorii de aici deţin cele mai consistente depozite bancare din regiune. Raportat la numărul de locuitori, se poate spune că, în medie, fiecare persoană care trăieşte în Dolj ar avea depozite bancare de 2.100 de lei. Creşteri substanţiale ale depozitelor bancare au avut şi locuitorii din judeţul Vâlcea. Ei au depus în bănci sub formă de depozite la termen mai mult cu 25 de milioane de lei faţă de luna noiembrie. Aşadar, în decembrie, depozitele totale ale populaţiei din Vâlcea au urcat până la 873 de milioane de lei. 
În Gorj, depozitele bancare ale populaţiei au crescut în ultima lună a anului cu 23 de milioane de lei faţă de luna precedentă. Astfel, populaţia din Gorj deţine în conturi la bănci, sub formă de depozite la termen în lei, suma de 670 de milioane de lei. Locuitorii din Olt aveau în decembrie cu 18 milioane de lei mai mulţi bani sub formă de depozite decât în noiembrie. Ei deţin 682 de milioane de lei în bănci, sub formă de depozite la termen. Şi persoanele care au domiciliul în Mehedinţi au pus mai mulţi bani deoparte în decembrie. Sumele economisite de ele ajung la 389 de milioane de lei, cu 11 milioane de lei mai mult decât în luna precedentă celei analizate.

La adăpost, în faţa căderii euro 

Creşterea depozitelor bancare în lei arată faptul că oltenii încearcă să economisească din ce în ce mai mult, din cauza crizei. În Dolj, mişcările din conturile oamenilor efectuate în decembrie arată o diminuare a depozitelor în valută, cu cinci milioane de lei, concomitent cu o creştere fabuloasă a depozitelor în lei. Bancherii consideră că aceste mişcări se datorează incertitudinii care a planat asupra zonei euro. „Există posibilitatea ca îngrijorarea care s-a creat faţă de zona euro să fi determinat populaţia să schimbe în lei valuta primită de la cei care lucrează în străinătate. Şi, astfel, oamenii au depus banii în bănci sub formă de depozite. Din cauza ştirilor venite din Europa despre euro, populaţia a vrut să se pună la adăpost şi a schimbat euro în lei“, a declarat, pentru GdS, directorul unei bănci locale. Alt bancher craiovean susţine că în decembrie oamenii au avut mai multe venituri: „Este evidentă tendinţa de economisire a populaţiei. Probabil, cei angajaţi au primit prime de Crăciun, de Sărbători şi astfel a crescut valoarea depozitelor bancare. În plus, pe final de an, oamenii primesc mai mulţi bani de la rudele lor care lucrează în străinătate“.

Firmele şi-au diminuat depozitele

În ciuda faptului că populaţia a economisit mai mult pe finalul anului trecut, datele BNR arată că multe dintre firmele din Oltenia au scos mai mulţi bani din conturi pentru plăţi suplimentare în decembrie. Depozitele la termen în lei ale agenţilor economici doljeni au scăzut cu cinci milioane de lei în decembrie faţă de noiembrie 2011. În Gorj, firmele şi-au diminuat depozitele în lei cu 38 de milioane de lei. În Vâlcea, companiile şi-au redus depozitele în lei cu două milioane, în luna decembrie. Totuşi, alte firme din celelalte judeţe ale Olteniei au reuşit să economisească. În Mehedinţi, se pare că firmele au reuşit să-şi crească depozitele în lei, în perioada analizată, cu șase milioane de lei. În Olt, agenţii economici au pus în bănci în plus 11 milioane de lei.

În Dolj au scăzut considerabil restanţele la credite

Tot în decembrie, doljenii au reuşit să-şi mai plătească din restanţele bancare înregistrate şi la creditele în lei, şi la cele în valută. Restanţele la împrumuturile în lei au scăzut cu 14 milioane de lei, în timp ce la creditele în valută (exprimate tot în lei) s-au diminuat cu 15 milioane de lei. În celelalte judeţe ale Olteniei, restanţele bancare fie au scăzut uşor la lei cu unu-două milioane de lei, fie au crescut la creditele în valută, dar cu sume care nu depăşeau, de asemenea, unu-două milioane de lei. 

Sursa Gazeta de Sud